Cât de poluat este aerul din România și ce efecte poate avea asupra sănătății. Particulele fine rămân o problemă importantă
Calitatea aerului din România s-a îmbunătățit în ultimele decenii pentru mai mulți poluanți, însă nivelurile înregistrate continuă să reprezinte o problemă pentru sănătate. Particulele fine, traficul rutier, încălzirea locuințelor și anumite activități industriale contribuie la poluare, iar efectele sunt mai vizibile în marile orașe și în perioadele cu condiții meteorologice nefavorabile.
Datele publicate în 2026 de Agenția Europeană de Mediu (EEA) arată că problema nu este specifică doar României. Peste 90% din populația urbană a Uniunii Europene este expusă unor concentrații de poluanți care depășesc nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.
PM2.5, printre cei mai periculoși poluanți din aer
O atenție deosebită este acordată particulelor PM2.5, care au un diametru de cel mult 2,5 micrometri.
Dimensiunea foarte mică le permite să pătrundă adânc în sistemul respirator. Expunerea pe termen lung este asociată cu un risc mai mare de boli respiratorii și cardiovasculare și cu mortalitate prematură.
În România, concentrația medie anuală de PM2.5 a fost de 15,7 micrograme pe metru cub în 2023, în scădere de la 17,2 micrograme în anul precedent. Chiar și așa, valoarea rămânea de peste trei ori mai mare decât recomandarea OMS de 5 micrograme pe metru cub pentru media anuală.
România încă are probleme cu particulele fine
Raportul european privind calitatea aerului publicat în 2026 arată că situația s-a îmbunătățit la nivel continental, dar diferența dintre limitele legale și recomandările OMS rămâne mare.
În 2024, doar 166 dintre cele 2.223 de stații europene care au raportat date pentru PM2.5 au înregistrat concentrații medii anuale situate sub nivelul recomandat de OMS.
Tot în 2024, una dintre stațiile care au depășit actuala limită anuală a UE pentru PM2.5 s-a aflat în România.
Acest lucru nu înseamnă că întreaga țară a depășit limita legală, deoarece nivelul poluării diferă considerabil de la o zonă la alta.
De unde provine poluarea aerului
Sursele diferă în funcție de oraș și de perioada anului. Traficul rutier reprezintă una dintre problemele importante în zonele urbane, mai ales pe arterele intens circulate.
La acesta se adaugă încălzirea locuințelor cu combustibili solizi, activitățile industriale, producerea energiei, șantierele și praful resuspendat de circulația autovehiculelor.
Condițiile meteorologice pot amplifica temporar problema. În zilele fără vânt, de exemplu, poluanții se pot acumula aproape de sol, iar calitatea aerului se poate deteriora.
Incendiile de vegetație pot reprezenta, de asemenea, o sursă importantă de particule fine, iar fumul poate fi transportat de curenții atmosferici la distanțe foarte mari.
Cum poate afecta poluarea sănătatea
Efectele nu se limitează la plămâni. Expunerea la concentrații ridicate de poluanți este asociată cu probleme ale sistemului respirator și cardiovascular.
Pe termen scurt, aerul foarte poluat poate provoca iritații ale ochilor și căilor respiratorii, tuse sau dificultăți de respirație și poate agrava afecțiunile existente.
Expunerea îndelungată la particulele fine este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare și respiratorii și cu decese premature. EEA consideră în continuare poluarea aerului cel mai important risc de mediu pentru sănătate din Europa.
Copiii și persoanele cu anumite afecțiuni sunt mai vulnerabili
Efectele poluării nu sunt identice pentru toată populația. Copiii, vârstnicii și persoanele cu boli respiratorii sau cardiovasculare sunt printre categoriile mai sensibile la episoadele cu aer foarte poluat.
În cazul copiilor, problema este importantă și pentru că plămânii se află încă în dezvoltare, iar aceștia pot inspira o cantitate mai mare de aer raportată la greutatea corporală.
Persoanele care petrec mult timp în trafic sau desfășoară activități fizice intense în zone foarte poluate pot avea, de asemenea, o expunere mai mare.
Cum poți verifica nivelul poluării înainte să ieși din casă
Calitatea aerului se poate modifica semnificativ de la o zi la alta și chiar de la o oră la alta. Din acest motiv, media anuală a unui oraș nu spune neapărat cât de poluat este aerul într-o anumită zi.
Indicii de calitate a aerului și informațiile furnizate de stațiile de monitorizare pot fi consultate înaintea activităților în aer liber.
În zilele cu niveluri ridicate de PM2.5 sau alți poluanți, persoanele vulnerabile pot reduce timpul petrecut în apropierea traficului intens și pot muta activitățile fizice solicitante într-o zonă sau într-un interval cu aer mai curat.
Aerul din casă contează la fel de mult
Închiderea ferestrelor în timpul unui episod sever de poluare exterioară poate reduce temporar pătrunderea particulelor, însă locuințele au și propriile surse de poluare.
Fumul de țigară, gătitul, arderea lumânărilor, anumite sisteme de încălzire și alte activități pot produce particule în interior.
De aceea, aerisirea trebuie adaptată condițiilor de afară, iar eliminarea surselor de fum din locuință rămâne importantă.
Calitatea aerului s-a îmbunătățit, dar recomandările OMS sunt încă greu de atins
Imaginea generală nu este exclusiv negativă. Emisiile principalilor poluanți au scăzut în România față de nivelurile din urmă cu câteva decenii, iar concentrațiile de PM10 au urmat o tendință descendentă. Și media PM2.5 a scăzut de la 17,2 µg/m³ în 2022 la 15,7 µg/m³ în 2023.
Problema este că limitele considerate optime pentru protejarea sănătății sunt mult mai stricte. OMS recomandă pentru PM2.5 o medie anuală de cel mult 5 µg/m³, în timp ce noul standard european care trebuie atins până în 2030 este de 10 µg/m³.
Astfel, chiar dacă poluarea aerului a scăzut, România mai are de recuperat pentru a ajunge la nivelurile considerate mai sigure pentru sănătate. Iar pentru populație, cea mai relevantă măsură de protecție individuală rămâne urmărirea calității aerului și reducerea expunerii în zilele în care concentrațiile de poluanți sunt ridicate.
Sursa foto + text: Libertatea.ro
