Ucraina pregătește adăposturi de protecție civilă la frontierele cu România și alte state vecine

Ucraina vrea să instaleze adăposturi de protecție civilă în punctele de trecere de la frontiera sa vestică, inclusiv în cele aflate la granița cu România. Autoritățile de la Kiev și-au propus ca proiectul să fie realizat până la sfârșitul anului 2026, pe fondul riscurilor generate de atacurile rusești care au vizat în ultima perioadă inclusiv zone apropiate de granițele statelor NATO și ale Uniunii Europene.

Planul nu se limitează la frontiera româno-ucraineană. Adăposturile ar urma să fie amplasate la punctele de trecere de la întreaga frontieră vestică a Ucrainei, după ce atacurile au afectat inclusiv zone de graniță cu Polonia și Republica Moldova.

Adăposturile ar trebui instalate până la sfârșitul anului

Serhii Derkaci, viceministrul ucrainean pentru reconstrucție, infrastructură și transporturi, a explicat că autoritățile încearcă să finalizeze proiectul până la sfârșitul acestui an.

Principala dificultate nu ar fi, potrivit oficialului, identificarea locurilor în care sunt necesare aceste structuri, ci capacitatea de producție. Cererea pentru adăposturi de protecție civilă este foarte ridicată în Ucraina, după mai bine de patru ani de război și atacuri repetate asupra infrastructurii.

Termenul de finalizare depinde astfel de ritmul în care structurile pot fi fabricate și livrate. Autoritățile ucrainene speră însă ca toate punctele de trecere vizate să beneficieze de asemenea spații până la finalul lui 2026.

Uniunea Europeană va contribui la proiect

Ucraina nu va suporta singură întregul efort necesar instalării adăposturilor. Potrivit lui Serhii Derkaci, Uniunea Europeană urmează să cumpere structuri de protecție pentru aproximativ o treime dintre punctele de frontieră incluse în program.

Sprijinul este important în condițiile în care punctele de frontieră au o funcție esențială nu numai pentru circulația persoanelor, ci și pentru transportul de mărfuri și menținerea legăturilor Ucrainei cu statele europene.

Atacurile din apropierea acestor zone pot duce la suspendarea temporară a circulației. Un exemplu recent a avut loc pe 24 septembrie, când autoritățile ucrainene au oprit temporar traficul prin punctul Diakivți, corespondentul PTF Racovăț din România, după semnalarea unor amenințări cu drone în spațiul aerian ucrainean.

Ucraina vrea și spații modulare pentru vameși și polițiștii de frontieră

Adăposturile destinate protecției oamenilor reprezintă doar o parte a planului.

Kievul a cerut sprijinul partenerilor internaționali și pentru realizarea unei rezerve de spații modulare. Acestea ar putea fi folosite de personalul vamal și de grăniceri în situația în care clădirile unui punct de frontieră sunt avariate sau distruse în urma unui atac.

Ideea este ca activitatea să poată fi reluată cât mai repede, fără să fie necesară reconstruirea imediată a întregii infrastructuri permanente.

Autoritățile ucrainene solicită și echipamente suplimentare care să permită continuarea operațiunilor de control la frontieră după eventuale atacuri.

Controalele ar putea fi mutate temporar în țările vecine

O altă variantă analizată de Ucraina merge chiar mai departe. Autoritățile poartă discuții cu statele vecine pentru a vedea dacă, în anumite situații, controalele de frontieră și cele vamale ar putea fi mutate pe teritoriul acestora.

O asemenea soluție ar permite menținerea circulației chiar dacă infrastructura aflată pe partea ucraineană ar deveni temporar inutilizabilă sau prea periculoasă.

Deocamdată, discuțiile nu înseamnă că verificările de la frontiera româno-ucraineană vor fi mutate automat pe teritoriul României. Este vorba despre una dintre variantele analizate de Kiev împreună cu țările vecine pentru creșterea rezilienței punctelor de trecere.

Atacurile cu drone au afectat deja circulația în apropierea României

Măsurile sunt pregătite într-o perioadă în care atacurile rusești asupra Ucrainei ajung în mod repetat foarte aproape de teritoriul românesc.

Pe 24 septembrie, de exemplu, traficul prin punctul ucrainean Diakivți a fost suspendat temporar din cauza unei amenințări cu drone. Poliția de Frontieră Română le-a recomandat atunci celor care intenționau să folosească PTF Racovăț să aleagă alte puncte de trecere sau să își amâne călătoria până când activitatea putea fi reluată în siguranță.

Tot în luna septembrie, o dronă detectată în apropierea frontierei a pătruns pentru aproximativ patru minute în spațiul aerian al României și s-a prăbușit în apropierea localității Solca, din județul Suceava, potrivit informațiilor comunicate de Ministerul Apărării Naționale.

Astfel de incidente explică de ce securitatea punctelor de trecere a frontierei a devenit o preocupare tot mai importantă pentru autoritățile ucrainene.

Frontiera cu România rămâne importantă pentru circulația dinspre Ucraina

România reprezintă una dintre principalele căi prin care cetățenii și transporturile din Ucraina pot ajunge în spațiul Uniunii Europene. Datele Poliției de Frontieră arată amploarea circulației înregistrate după începutul războiului.

Între 10 februarie 2022 și 10 septembrie 2026, la nivel național au fost înregistrate aproape 15,93 milioane de intrări în România ale cetățenilor ucraineni. Cifra reprezintă treceri ale frontierei, nu numărul persoanelor distincte care au rămas în România.

În paralel, infrastructura de frontieră continuă să fie dezvoltată. Guvernul României a aprobat în septembrie deschiderea punctului internațional Sighetu Marmației II – Bila Țerkva, destinat traficului rutier de persoane și mărfuri, precum și circulației pietonale, deschiderea finală fiind prevăzută pentru 31 decembrie 2027.

Instalarea adăposturilor pe partea ucraineană urmărește, în acest context, nu doar protejarea persoanelor aflate în punctele de frontieră, ci și posibilitatea menținerii unor legături funcționale cu România și celelalte state vecine în cazul unor noi atacuri.

Dacă planul va respecta calendarul anunțat, punctele de trecere de la frontiera vestică a Ucrainei ar trebui să dispună de adăposturi de protecție civilă până la sfârșitul anului 2026. Autoritățile de la Kiev avertizează însă că atingerea acestui obiectiv depinde în continuare de capacitatea de producție și de disponibilitatea structurilor necesare.

Sursa foto + text: libertatea.ro