Ai observat linii verticale pe dinți? Când sunt inofensive și ce semne ar trebui să te trimită la stomatolog
O linie subțire care traversează vertical suprafața unui dinte poate deveni imediat un motiv de îngrijorare, mai ales atunci când o observăm pentru prima dată în oglindă. Aspectul poate sugera că dintele începe să se crape, însă lucrurile nu sunt întotdeauna atât de grave. În foarte multe cazuri, aceste linii sunt microfisuri superficiale ale smalțului, cunoscute sub denumirea de craze lines, frecvente în special la adulți.
Diferența dintre o simplă modificare a smalțului și o fisură care pătrunde mai profund în structura dintelui nu poate fi însă stabilită cu certitudine acasă. Durerea, sensibilitatea, apariția liniei după un traumatism sau modificarea rapidă a aspectului dintelui sunt câteva dintre elementele care pot indica necesitatea unui control.
Liniile fine de pe dinți apar frecvent odată cu trecerea timpului
Dinții suportă zilnic o cantitate impresionantă de presiune. Mestecăm, mușcăm și consumăm alimente cu temperaturi diferite, iar unele persoane își încleștează sau scrâșnesc dinții, uneori chiar fără să știe.
În timp, toate aceste solicitări pot contribui la apariția unor linii foarte fine în smalț.
Medicul stomatolog Sorina Stroe explică faptul că acestea sunt întâlnite frecvent la adulți și sunt observate în special la nivelul dinților frontali. De cele mai multe ori sunt limitate la smalț și nu înseamnă automat că dintele urmează să se rupă.
Uneori nici măcar nu sunt ușor de observat. Pot deveni mai evidente într-o anumită lumină sau atunci când suprafața dintelui este privită dintr-un anumit unghi.
American Association of Endodontists include aceste craze lines în clasificarea leziunilor de tip fisură, dar le diferențiază de situațiile mai serioase, precum dintele fisurat, dintele despicat sau fractura verticală a rădăcinii.
De ce unele linii verticale devin maronii sau mai închise
O microfisură care inițial abia se observa poate deveni mult mai vizibilă după o perioadă.
Explicația poate fi surprinzător de simplă. Pigmenții din cafea, ceai, vin roșu, tutun și alte produse colorate se pot fixa în micile neregularități ale smalțului, accentuând linia.
O astfel de schimbare de culoare nu înseamnă automat că dintele are o carie.
Aspectul merită totuși urmărit. O linie apărută recent, o zonă care își modifică rapid culoarea sau o pată nouă trebuie evaluate în context, deoarece numai aspectul observat în oglindă nu permite stabilirea diagnosticului.
Tocmai aici apare una dintre problemele autodiagnosticării: două modificări care par aproape identice pentru pacient pot avea semnificații diferite atunci când sunt examinate de medic.
Durerea la mușcare poate schimba situația
O microfisură superficială nu produce, de regulă, durere. Dacă linia verticală este însoțită de anumite simptome, situația merită însă investigată.
Un semnal important este durerea apărută în timpul masticației. Uneori disconfortul poate fi resimțit chiar în momentul în care presiunea exercitată asupra dintelui este eliberată.
Sensibilitatea accentuată la rece sau cald, durerea spontană, umflarea gingiei din jurul dintelui sau senzația că o parte a acestuia s-a modificat sunt alte motive pentru programarea unui consult. Cleveland Clinic menționează printre simptomele unui dinte fisurat durerea ascuțită la mușcare, sensibilitatea la schimbările de temperatură, durerea în timpul mestecării și umflarea în jurul dintelui.
American Association of Endodontists recomandă, de asemenea, evaluarea durerii persistente și arată că o durere ascuțită la mușcare poate avea printre cauze o fisură dentară, dar și caria sau o obturație slăbită.
O fisură apărută după ce ai mușcat ceva tare merită verificată
Contextul în care ai observat linia este la fel de important.
Dacă ai descoperit-o după ce ai mușcat un aliment foarte tare sau după o lovitură la nivelul gurii, situația este diferită de cea în care ai observat întâmplător o linie foarte fină, nedureroasă, prezentă probabil de mult timp.
Printre factorii care pot favoriza fisurarea dinților se numără mestecarea alimentelor foarte dure, traumatismele, scrâșnitul dinților și existența unor restaurări dentare extinse. Odată cu înaintarea în vârstă, uzura acumulată poate contribui și ea la apariția fisurilor.
Un obicei aparent banal poate crea probleme: mestecarea cuburilor de gheață. Presiunea repetată exercitată asupra dinților poate favoriza apariția sau extinderea fisurilor.
La fel de important este să nu folosești dinții pentru deschiderea ambalajelor sau pentru mușcarea obiectelor.
Lipsa durerii este liniștitoare, dar nu oferă o garanție absolută
Una dintre cele mai frecvente presupuneri este că un dinte care nu doare nu poate avea o problemă importantă.
În cazul microfisurilor superficiale, absența durerii este într-adevăr obișnuită. Multe craze lines nu provoacă simptome și pot să nu necesite tratament.
Totuși, fisurile dentare pot avea manifestări foarte diferite. American Association of Endodontists arată că unele fisuri pot rămâne asimptomatice o perioadă îndelungată și că diagnosticul poate fi dificil tocmai din cauza simptomelor uneori vagi.
De aceea, medicul va ține cont nu numai de existența durerii, ci și de localizarea liniei, profunzimea aparentă, istoricul dintelui și eventualele modificări apărute în timp.
Nu testa singur rezistența dintelui
Dacă observi o fisură și nu știi cât de profundă este, una dintre cele mai neinspirate metode de verificare este să muști intenționat ceva tare.
Un astfel de test nu poate confirma că dintele este sănătos. În schimb, dacă există deja o zonă vulnerabilă, presiunea suplimentară poate agrava problema.
Medicul stomatolog poate examina dintele prin metode care nu sunt disponibile acasă. În funcție de situație, evaluarea poate include examinarea clinică, teste la mușcare, verificarea sensibilității, iluminarea dintelui sau alte investigații.
Nici radiografia obișnuită nu identifică neapărat orice microfisură, motiv pentru care simptomele și examinarea clinică sunt importante în stabilirea diagnosticului.
O fisură adevărată nu trebuie lăsată să evolueze
Atunci când fisura nu mai este limitată la smalț și se extinde în structurile profunde ale dintelui, situația se schimbă.
O fisură poate permite bacteriilor să ajungă către pulpa dentară și poate favoriza apariția unei infecții. În cazurile severe, deteriorarea se poate extinde până la rădăcină.
Tratamentul diferă foarte mult în funcție de localizarea și profunzimea leziunii. Unele situații pot necesita bonding sau o coroană dentară, în timp ce afectarea pulpei poate impune tratament endodontic. Dacă dintele și rădăcina sunt deteriorate sever, extracția poate deveni necesară.
Acesta este motivul pentru care nu toate crăpăturile verticale trebuie privite la fel. O linie superficială în smalț și o fractură profundă pot arăta asemănător pentru cineva care își examinează dinții în oglindă, dar consecințele sunt foarte diferite.
Bruxismul poate pune presiune suplimentară asupra dinților
Persoanele care își încleștează sau scrâșnesc frecvent dinții trebuie să acorde o atenție mai mare acestor modificări.
Bruxismul poate apărea inclusiv în timpul somnului, ceea ce înseamnă că unele persoane nu își dau seama că fac acest lucru. În timp, presiunile repetate pot contribui la uzura dinților și la agravarea unor zone deja vulnerabile.
Dacă liniile verticale sunt asociate cu semne de bruxism, medicul poate evalua și această problemă, nu doar aspectul fisurii.
Protejarea dinților înseamnă și renunțarea la obiceiurile care îi supun inutil unor forțe mari: mestecarea gheții, mușcarea obiectelor dure sau folosirea dinților pe post de instrument.
O linie fină, nedureroasă și stabilă poate fi doar o modificare superficială a smalțului. Dacă însă apare durere la mestecare, sensibilitate persistentă, umflare, desprinderea unei bucăți din dinte sau o schimbare evidentă după un traumatism, controlul stomatologic nu ar trebui amânat. Diferența dintre cele două situații nu se stabilește după cât de dramatic arată linia în oglindă, ci prin evaluarea corectă a dintelui.
Sursa foto + text: csid.ro
