Cum poți reduce glicemia prin mișcare. Exercițiile recomandate persoanelor cu diabet și regulile pentru un efort sigur
Activitatea fizică poate avea un rol important în menținerea glicemiei sub control, mai ales în cazul persoanelor diagnosticate cu diabet de tip 2. Nu este nevoie de antrenamente solicitante sau de ore petrecute la sala de fitness pentru a obține beneficii. Chiar și plimbările scurte, exercițiile simple făcute acasă sau pauzele regulate de mișcare pot influența pozitiv modul în care organismul utilizează zahărul din sânge. Specialiștii atrag însă atenția că efortul trebuie adaptat stării de sănătate și tratamentului urmat de fiecare pacient.
Activitatea fizică ajută organismul să folosească mai eficient glucoza
Mișcarea este una dintre cele mai accesibile metode prin care poate fi îmbunătățit controlul diabetului de tip 2. În timpul efortului, mușchii au nevoie de energie și consumă o parte din glucoza prezentă în sânge, ceea ce poate contribui la reducerea glicemiei.
Beneficiile nu dispar imediat după încheierea exercițiilor. Activitatea fizică poate îmbunătăți sensibilitatea organismului la insulină pentru mai multe ore, iar practicarea regulată a mișcării ajută la menținerea acestui efect.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului, marcată anual pe 14 noiembrie, specialiștii readuc în atenție importanța prevenției și a diagnosticării timpurii. Campania din 2026 se desfășoară sub tema Early action on diabetes, în contextul în care Organizația Mondială a Sănătății avertizează că peste 40% dintre persoanele cu diabet nu sunt diagnosticate.
Dr. Cornel Brotac, medic specialist în recuperare medicală și medicină regenerativă, explică faptul că persoanele sedentare nu trebuie să înceapă direct cu antrenamente dificile. O plimbare de zece minute după masă, repetată zilnic, poate reprezenta un început mai potrivit decât o sesiune intensă de sport efectuată ocazional.
Mersul pe jos poate contribui la scăderea glicemiei după masă
Una dintre cele mai simple forme de activitate fizică recomandate persoanelor cu diabet este mersul pe jos. Acesta nu necesită echipamente speciale și poate fi adaptat cu ușurință în funcție de vârstă, condiție fizică și eventualele probleme de sănătate.
Plimbările efectuate după masă sunt deosebit de utile, deoarece organismul începe să proceseze glucoza provenită din alimente. Prin activarea musculaturii, o parte din această glucoză poate fi utilizată pentru producerea energiei.
Ritmul nu trebuie să fie foarte rapid. Un reper pentru intensitatea moderată este posibilitatea de a purta o conversație în timpul mersului, fără ca respirația să devină excesiv de dificilă.
Persoanele care nu au făcut mișcare de mult timp pot începe cu intervale de cinci sau zece minute, urmând să crească treptat durata plimbărilor.
Un alt obicei util este întreruperea perioadelor lungi petrecute pe scaun. Ridicarea de la birou și câteva minute de mers la fiecare jumătate de oră pot reduce timpul de sedentarism și pot susține controlul glicemic.
Exercițiile de forță sunt importante și pentru persoanele care nu merg la sală
Deși mersul pe jos este frecvent recomandat, exercițiile pentru întărirea musculaturii au un rol la fel de important.
Mușchii contribuie la utilizarea glucozei, iar menținerea unei mase musculare sănătoase poate îmbunătăți modul în care organismul răspunde la insulină.
Pentru aceste beneficii nu sunt necesare aparate sofisticate. Ridicarea repetată de pe scaun, exercițiile cu benzi elastice, genuflexiunile executate cu sprijin sau folosirea unor greutăți mici pot fi suficiente pentru un început.
Specialiștii recomandă, în general, includerea exercițiilor de forță cel puțin două zile pe săptămână, cu timp de recuperare între antrenamentele care solicită aceleași grupe musculare.
Dr. Cornel Brotac atrage atenția că multe persoane evită acest tip de mișcare deoarece îl asociază exclusiv cu antrenamentele de sală. În realitate, exercițiile pot fi efectuate și acasă, cu condiția să fie alese corect și executate într-o manieră sigură.
Pentru persoanele care au probleme articulare, mobilitate redusă sau alte afecțiuni, îndrumarea unui kinetoterapeut poate ajuta la prevenirea accidentărilor.
Câte minute de mișcare sunt recomandate într-o săptămână
Organizația Mondială a Sănătății recomandă adulților între 150 și 300 de minute de activitate fizică aerobă de intensitate moderată pe săptămână.
Această durată poate părea dificil de atins pentru cineva care a avut un stil de viață sedentar, însă nu este necesar ca toate minutele să fie realizate în sesiuni lungi.
Activitatea poate fi împărțită în plimbări, exerciții ușoare sau alte forme de mișcare distribuite pe parcursul săptămânii.
Creșterea duratei trebuie făcută progresiv, în funcție de toleranța la efort. De exemplu, o persoană poate începe cu 15 minute de activitate în patru zile ale săptămânii, apoi poate adăuga câteva minute pe măsură ce organismul se obișnuiește.
După vârsta de 50 de ani, exercițiile pentru mobilitate și echilibru devin și ele importante. Mișcările blânde de întindere și activitățile care îmbunătățesc stabilitatea pot contribui la reducerea riscului de cădere și la păstrarea independenței în activitățile cotidiene.
Persoanele cu diabet trebuie să fie atente la riscul de hipoglicemie
Deși activitatea fizică aduce numeroase beneficii, anumite tratamente pentru diabet pot crește riscul ca glicemia să scadă prea mult în timpul sau după efort.
Această situație, cunoscută drept hipoglicemie, apare în special la persoanele care utilizează insulină sau anumite medicamente care stimulează secreția de insulină.
Printre manifestările posibile se numără tremurul, transpirațiile reci, amețeala, slăbiciunea și senzația accentuată de foame. Uneori, scăderea glicemiei poate apărea la câteva ore după terminarea activității fizice.
Din acest motiv, pacienții trebuie să discute cu medicul despre monitorizarea glicemiei înainte și după efort, despre eventualele ajustări ale tratamentului și despre necesitatea de a avea la îndemână o sursă de carbohidrați cu absorbție rapidă.
O atenție specială este necesară și în cazul persoanelor care prezintă complicații ale diabetului. Neuropatia poate reduce sensibilitatea picioarelor, ceea ce crește riscul ca rănile să treacă neobservate. Încălțămintea adecvată și verificarea regulată a tălpilor sunt măsuri importante.
Pacienții cu retinopatie diabetică, afecțiuni cardiace sau probleme renale pot avea nevoie de recomandări individualizate privind intensitatea și tipul exercițiilor.
Durerea în piept, dificultățile neobișnuite de respirație sau starea de rău accentuată impun oprirea imediată a activității. Dacă simptomele sunt severe sau persistă, este necesară solicitarea ajutorului medical de urgență.
Mișcarea poate fi menținută și în sezonul rece
Temperaturile scăzute și zilele mai scurte îi pot determina pe mulți oameni să renunțe la plimbările obișnuite. Totuși, beneficiile activității fizice pot fi obținute și prin exerciții efectuate în interior.
Mersul pe loc, ridicările de pe scaun, mișcările ușoare pentru brațe și picioare sau exercițiile cu o bandă elastică pot fi integrate în rutina zilnică.
Pentru persoanele care preferă activitățile în aer liber, plimbările pot fi programate în prima parte a zilei, când lumina naturală și temperaturile sunt mai favorabile.
Un program realist este mai ușor de respectat atunci când activitatea aleasă este plăcută și nu provoacă epuizare. De asemenea, monitorizarea glicemiei poate ajuta persoanele cu diabet să observe cum reacționează organismul la diferite tipuri de efort.
Specialiștii subliniază că regularitatea este mai importantă decât intensitatea ocazională. Mișcarea practicată constant, chiar și în reprize scurte, poate aduce beneficii pe termen lung, însă trebuie privită ca o completare a tratamentului și a recomandărilor medicale, nu ca un înlocuitor al acestora.
Sursa foto + text: csid.ro